O femeie sau un filorus? Ce vor românii?

România traversează o perioadă deosebit de intensă, cu opinii polarizate- pentru unii victorioasă, pentru alții profund neliniștită, aproape înfiorătoare. Exact ca două poluri opuse, aceste perspective subliniază tensiunile din societatea românească.
Ieri, 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, eveniment în care peste 50% de români și-au exprimat opțiune de vot pentru viitorul președinte al României. Rezultatele preliminare au produs o supriză semnificativă: Călin Georgescu câștigă primul tur al alegerilor, acumulând peste 2 milioane de voturi(mai exact 2.120.401), conform datelor oficiale furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Cine este Călin Georgescu?

Călin Georgescu, născut pe 26 martie 1962 la București, este un specialist în pedologie, având un doctorat în această disciplină, și a urmat studii postuniversitare în securitate și apărare națională la Colegiul Național de Apărare „Carol I”. A fost consilier al ministrului Mediului și secretar general în acest minister (1997-1998) și a lucrat timp de 17 ani la Organizația Națiunilor Unite în domeniul conservării mediului. De asemenea, a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, coordonând strategiile naționale de dezvoltare durabilă din 1999 și 2008. În ceea ce privește activitatea politică, Georgescu a fost asociat cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), fiind desemnat președinte de onoare al partidului la începutul anului 2022. Ulterior, s-a distanțat de AUR, acuzându-l pe liderul George Simion de „legături cu PSD”. În trecut, a promovat mesaje controversate, fiind unul dintre cei mai categorici promotori ai retoricii anti-occidentale din România. Georgescu a declarat în repetate rânduri că

„UE a fost și este un proiect eșuat, o cacealma întinsă societăților captive”.

În același timp, el a elogiat figuri istorice controversate precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, afirmând:
„Neamul românesc (…) a trăit prin Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareşalul Ion Antonescu şi mulţi, mulţi alţi eroi.”, „…toți au făcut fapte bune și altele mai puțin bune. Istoria a fost mistificată. „

Aceste declarații i-au adus un dosar penal pentru „promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid şi crime de război, precum şi promovarea de idei, concepţii şi doctrine fasciste şi legionare”. De altfel, Georgescu este frecvent elogiat de publicații precum Sputnik, considerat organ de propagandă al Moscovei.

În campania prezidențială curentă, Georgescu a folosit intensiv platforma TikTok pentru a-și transmite mesajele și a câștigat rapid în popularitate, printr-o promovare agresivă. Mesajele sale continuă să fie o combinație de naționalism, retorică anti-UE și teme controversate care atrag critici din partea analiștilor politici și istoricilor. (conform Europa Liberă)

Poziția față de drepturile femeilor

Alături de situarea extremistă, legionară și fascistă din punct de vedere politic a domnului Georgescu, acesta face, de asemenea, afirmații îngrijorătoare cu privire la femei. Invitat la podcastul lui Gojira, a declarat faptul că o femeie nu este pregătita să fie președinte

„Pentru că femeia are un alt rol în societate. Nu de președinte. Nu are cum să facă față. În fața femeii trebuie să te pleci, pentru că dă naștere la ființa omul…” și că „Feminismul este o mizerie absolută, care i se atribuie femeii.” (Libertatea)
De asemenea, candidatul declară că nașterea prin cezariană

„este o tragedie. Pentru că se rupe firul divin.” (Digi24)

Aceasta nu este singura declarație cu caracter misogin. Diana Iovanonvici Șoșoacă, eliminată din cursa electorală, a declarat în cadrul emisiunii „Punctul culminant”, difuzată la postul de televiziune „România TV” următoarele:

„doamna cu LGBT-ul ar trebui să stea acasă să croșeteze și să își educe fata” (fiica Elenei Lasconi fiind parte a comunității și susținătoare a parteneriatului civil”.

Acest model de argumentare împotrivia doamnei Elena Lasconi este des întâlnit printre votanții lui Călin Georgescu. Anumite persoane au tendința de a desconsidera pe doamna Lasconi pentru faptul că este de acord cu parteneriatul civil între persoane de același sex și pentru că nu a fost „în stare” să își educe propriul copil, prin urmare nu este capabilă de responsabilitatea președinției.

În continuare, în cursa electorală, femeile sunt judecate prin prisma unor momente de cumpănă în relația cu proprii copii, în detrimentul unor competențe de natură politică.

Reușita lui Călin Georgescu pe plan politic și promovarea ideilor misogine influențează profund gândirea colectivă, evidențiind în același timp modul în care un segment al societății percepe și se raportează la femei, în special la cele implicate în politică.

Reacții mediatice

După anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor, mai multe organizații neguvernamentale și grupuri de activiști au exprimat îngrijorări cu privire la discursul misogin promovat în campania electorală și la impactul acestuia asupra societății românești.

Succesul lui Călin Georgescu reflectă o societate profund polarizată, cu tensiuni ideologice și culturale marcate. Campania sa, bazată pe mesaje naționaliste și retorică controversată, a stârnit atât admirație, cât și îngrijorare. Afirmațiile sale privind rolul femeilor în societate și atacurile la adresa egalității de gen au generat reacții puternice din partea societății civile și organizațiilor pentru drepturile omului, care cer ferm condamnarea discriminării și susținerea unei agende politice incluzive.

Acest moment din politica românească reprezintă nu doar un test pentru viitorul președinte al țării, ci și o oglindă a problemelor mai profunde legate de egalitate, reprezentare și respect pentru diversitate în societate. Dezbaterea continuă pe această temă este esențială pentru a asigura un progres real și pentru a contracara tendințele discriminatorii.